Frica

Ce este frica in adevar? Frica de Dumnezeu, frica de parinti, frica de la servici, frica de ce-o sa zica lumea daca..., frica de boli, frica de razboi, frica de hoti, frica de cei rai, frica de moarte, frica de nestapanit, frica de lucruri imaginate, frica de cosmaruri, frica de accidente, frica de griji, etc. Lista poate continua la nesfarsit. Fiecare om e stapanit de frica la un moment dat in viata sau multi dintre noi le avem toata viata.

Mi-aduc aminte negresit de ce imi spune Domnul "Nu-ti fie teama de nimic caci eu sunt cu tine" si multe alte incurajari de genul asta - e plina Biblia de ele dupa cum e plina inima lui Dumnezeu de atata dragoste pentru noi. Dar de fiecare data cand ma stapaneste o frica, desi stiu ca El e cu mine, in acelasi timp ma gandesc ca daca asta e voia Lui, iar eu la asta nu ma pot opune orice asa face. Ce-as putea sa fac in asemenea circumstante? Sa ma rog, stiu, si sa am incredere in El. Dar mintea mea slaba si neputincioasa imi spune adesea ca tare asa vrea sa nu se intample cutare lucru de care mi-e frica. Dar ce fac daca este voia Lui? Si frica mi se face si mai mare, ma chinuie, ma roade, imi dovedeste cat sunt de neputincioasa. Caci nu-mi apartine nimic din viata asta, nici macar eu insami nu-mi apartin, sunt creatia Lui si numai El decide incotro se intampla lucrurile in viata mea. Evident, avem liberatatea de a alege, caci nu este nici unul dintre noi ca un robotel ghidat de cineva de acolo de sus. Toti alegem - bine sau rau, frumos sau urat. Insa cand il ai pe El langa tine, alegerea e mult mai usor de facut si cu mai putina frica.

Dar sa ma intorc la frica cea de toate zilele. Cum as putea sa le spun eu inimii si mintii mele ca indiferent de decizia Tatalui nu are de ce sa-mi fie frica. E greu, caci fiinta mea umana plina de indoieli, intrebari, chinuri, neputinta si incapatanare se pierde de multe ori in frica si in intrebari de genul "dar daca". Eu am incredere in Tatal meu (si aici as putea sa povestesc toata viata de minunile pe care le face in viata mea) dar in acelasi timp am frica de puterea lui de a decide asupra mea si a vietii mele, frica de voia Lui.

Intrebare: voi credeti ca credinta poate schimba voia lui Dumnezeu?

Da-mi Doamne, un suflet credincios si fara frica!