Tuesday, September 23, 2008

Umple-mi Doamne Sufletul de Tine!

Ma trezesc adesea ca nu sunt vesela. Pentru mine veselia e semn ca ma tin strans langa Domnul. Cand nu sunt vesela, e ca si cum am alunecat de pe drum, ca si cum m-am abatut de pe calea mea. Si cred ca e normal si mai cred ca se intampla oricui, caci viata te fura si lumea asta cu problemele ei, cu ranile si cu plangerile ei - e imposibil aproape sa nu te fure. Dar daca ma tin strans langa Domnul, nu-mi lipseste nimic - si sunt vesela tot timpul; am o veselie pe care cateodata oamenii nu o inteleg. Si atunci veselia mea creste caci imi dau seama si mai bine ca sunt cu El.

Dar cum spuneam, cateodata, veselia dispare si oare ca sa fac? Evident, trebuie sa schimb directia si sa revin pe calea mea. E frustrant sa realizezi ca te-ai mai abatut - si mai ales din cauiza ca e fiarte usor sa te abati dar cere multa munca sa te intorci. Rugaciune, rugaciune si iarasi rugaciune. Eu numai asa simt ca ma apropii de El. Si apoi sa nu uit ca El este cu mine asa cum a promis si atunci incep sa fac lucrurile ca si cum le-as face cu El si pentru El, chiar daca e vorba de gatit si de facut curat in casa. Mai nou am inceput sa mai citesc si sa recitesc prin bloguri crestine.

Cantecul care l-am inclus mai jos, imi da multa putere si curaj. Mi se pare minunat si chiar a avut un impact puternic pentru mine. Era cantecul preferat al pastorului nostru si aproape la orice intalnire il canta la sfarsit; insa desi mi-au placut versurile si melodia, abia mai tarziu (dupa ce el plecase la alta biserica) am inteles de ce ii placea asa de tare - este un cantec care ar putea fi cantat in fiecare dimineata o data cu rugaciunea!

Monday, September 8, 2008

Friday, September 5, 2008

De ce o iubesc pe mama!

Acesta este un text pe care l-am primit de la o prietena cu e-mailuri din alea care circula de la unul la altul. De obicei le ignor, dar asta mi-a atras atentia si mi s-a parut foarte frumos.

Mama si tata se uitau la televizor cand mama a spus," Sunt obosita si e tarziu. Cred ca merg sa ma culc." O ia spre bucatarie ca sa faca sandvisurile pentru a doua zi.

Spala castroanele de popcorn, scoate carnea afara din congelator pentru cina din seara urmatoare, verifica cerealele, umple borcanul cu zahar, pune linguritele si castroanele pe masa si pregateste filtrul de cafea pentru a doua zi dimineata.

Apoi pune niste rufe la uscat, mai baga niste haine in masina de spalat, calca o camasa si coase un nasture care cadea la o camasa.

Strange piesele jocului ramas pe masa din sufragerie, pune telefonul la loc, aseaza agenda de telefon la loc in raft.

Uda cateva plante, goleste un cos de gunoi si pune un prosop la uscat pe bara.

Se intinde, casca si o ia spre dormitor. Se opreste la birou si scrie o notita pentru profesoara, numara niste bani pentru excursia de maine si ridica o carte de scoala cazuta sub scaun. Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten, o baga in plic, scrie adresa, o timbreaza si scrie o notita pentru cumparaturi. Le pune pe amandoua langa geanta ei.

Mama isi curata fata cu demachiantul ei 3 in 1, isi da cu crema de noapte antirid, se spala pe dinti si isi curata unghiile.

Tata ii striga," Credeam ca te duci in pat."
"Sunt pe drum," raspunde ea.
Adauga apa in vasul cainelui, da pisica afara si se asigura ca usile sunt inchise cu cheia si ca lumina e deschisa pe terasa.

Se uita in camera copiilor, le stinge lampile de pe noptiere si televizorul, ridica o camasa, arunca niste sosete murdare in cosul de rufe si vorbeste un pic cu unul dintre copii care inca isi termina
lectiile.

In camera ei isi potriveste alarma la ceas, isi aseaza hainele pentru a doua zi si indreapta raftul de la pantofi.

Mai adauga 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a doua zi. Isi spune rugaciunea si vizualizeaza implinirea dorintelor ei.

In acelasi timp tata inchide televizorul si anunta nimanui in particular," Ma duc sa ma culc."

Si o si face ... fara nici un alt gand.

Thursday, September 4, 2008

I Surrender All

"Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere". 1Corinteni 4:20

Imparatia lui Dumnezeu face diferenta intre mine si ziua aceasta din care fac parte si asta din cauza ca eu fac parte din Imparatia Lui si ziua aceasta care e prin voia Lui. Caci nu este imparatie mai mare ca Imparatia Lui. Iar Imparatia lui Dumnezeu este de fapt despre prezenta lui Isus in viata mea. Caci Isus este Imparatul tututror Imparatiilor si fiecare lucru bun din toate imparatiile astea este al meu din cauza ca Isus este in viata mea.

Isus este stapan peste toate lucrurile pe care le-a distrus, peste toate cele pe care le-a invins, si peste toate cele pe care le-a castigat. El este Regele meu, Luptatorul meu, Domnul meu care a inviat din morti. El e cel care s-a luptat cu piedicile satanei si pe care le-a invins; El este cel care a invins ispitele pacatului; El este cel care a invins moartea. El, este Regele meu cel care m-a salvat. El este Regele meu.

Iar Imparatia Lui este de neatins, de nezdruncinat, de nepatruns. Nimic nu-i poate sta impotriva si nimic ci nimeni nu-i poate lua locul.

Imparatia lui Dumnezeu imi aduce aminte si in ziua asta noua ca nu trebuie sa traiesc prin puterile mele ci prin puterea Lui; nu prin eforturile mele ci prin lucrarea lui terminata deja; nu prin abilitatile mele ci prin resursele lui nesfarsite si nesabuit de multe.

Asa ca daca, ca si mine astazi:

  • Treci prin momente grele, lasa-L pe Isus sa-ti duca povara si sa fie El victorios. Caci de victoria Lui avem nevoie nu de a noastra.
  • Daca dusmanii tai incearca sa te coboare in jos iarasi, sa te descurajeze si sa-ti faca rau, lasa-L pe Isus sa-ti dea putere si sa te ridice sus sa poti sta drept.
  • Daca iti este frica sau esti ingrijorat, lasa-L pe Isus sa-ti dea pacea Lui, incredere, speranta si siguranta.

Asa ca...sa nu uit cumva, ca Imparatia lui Dumnezeu este in inima mea si prin Imparatul ei eu sunt biruitoare.

Wednesday, September 3, 2008

Cand era Adam romantic


Caricatura asta mi s-a parut tare haioasa.

Amazing Grace