Cica era odata un om care s-a dus in Sodoma sa le spuna celor de acolo sa se pocaisca. Asa ca mergea din om in om si le spunea ca ceea ce fac nu e bine si ca e cazul si momentul sa se pocaiasca. Insa nimeni nu-l asculta. Asa ca dupa un timp a aparut pe strazi cu plancarde pe care scria “Pocaiti-va!” insa nimeni nu-l baga in seama. Si tot asa, dupa lungi zile folosind metode din ce in ce mai atragatoare, omul a ajuns intr-o zi sa strige pe strazi “Pocaiti-va, caci nu e bine ce faceti!”. Si merging asa se intalnise cu un prieten care ii spuse: “Ce faci omule, de ce strigi asa in gura mare, nu vezi ca nu te asculta nimeni?”. Insa omul nostru ii raspunde ca “ Strig ca sa nu ma inghita ei pe mine!”
E atat de mult pacat in jurul nostru ca adesea trebuie sa strigam tare lucrurile in care credem nu ca sa ne auda ceilalti ci ca sa ne auzim noi, sa ne tinem pe calea pe care am ales-o. Sa sustinem cu forta, cu toata energia lucrurile in care credem. Sa-l sustinem cu toata forta pe Domnul nostrum Isus Hristos!
2 comments:
Foarte frumos spus. Din pacate in vremurile de acum trebuie sa ne exprimama in continuu calea aleasa pentru ca nu cumva sa ne loveasca duhul nepasarii si sa cadem in pacat mai rau decat suntem.
Dupa cum spunea sfantul apostol Pavel, trebuie sa ne rugam neincetat. Trebuie sa il avem in continuu pe Iisus in inima noastra, si nu a spus-o pentru ca Iisus ar avea nevoie de noi si de rugaciunile noastre ci pentru ca noi avem nevoie de El in inimile noastre. Trebuie sa Il pastram in continuu in inima noastra pentru a nu cadea in pacat.
Anonymous, multumesc de cuvintele frumoase. Asa este, rugaciunea trebuie sa ne insoteasca mereu astfel incat sa fim plini de Cuvant si sa ne tinem strand langa El. Mi-au placut foarte tare vorbele tale.
Post a Comment