Slujirea adevarata

Adevarata slujire vine din dragostea adevarata, care nu striga in gura mare orice facere de bine, care nu face lucruri de ochii lumii, care nu asteapta nici un fel de recompensa (monetara sau emotionala), si lista poate continua. Aud in jurul meu din ce in ce mai des “daca nu primesc, nu dau” caci cica ar fi o lege a firii prin care orice lucru facut necesita recompensa. Recunosc, e greu si frustrant sa oferi, sau sa slujesti cuiva si sa nu primesti nici macar un multumesc sau astepti ca data viitoare sa faca acelasi lucru ca fiind randul lui si nu se intampla. Stiu ca adesea dupa ce faci ceva vrei macar sa stii ca persoana respectiva a vazut insa de cele mai multe ori nu se intampla. Insa cand slujesti cu adevarat, iubesti cu adevarat si cand iubesti cu adevarat – slujesti cu adevarat, adica nu astepti absolut nimic in schimb ci o faci din dragoste pentru persoana respectiva. Cand slujim cuiva de fapt ii slujim lui Dumnezeu caci cum spune si Cuvantul “Orice faceti sa faceti ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni”; asadar intotdeauna, in toate lucrurile pe care le facem sa-l aven pe Isus in minte, ca si cum am face pentru El.

Exemplul slujirii adevarate cred ca sta in cel pe care l-a dat Isus la cina cea de taina cand a spalat ucenicii pe picioare. Intr-o atmosfera in care ucenicii se intrebau si erau preocupati de cine va fi cel mai mare in ceruri, El, Isus a luat in tacere apa si stergarul si s-a apucat sa-i spele pe picioare in liniste. El, Isus nu s-a gandit nici o clipa si nici nu a intrebat “in seara asta a cui este randul sa spele pe picioare?” sau “cine vrea sa spele picioarele?” sau nici macar n-a stat pe ganduri si n-a spus”daca nu se ofera nimeni sa spele picioarele in seara asta, atunci o fac eu”. Nu. El s-a asezat in genunchi in tacere, El, Imparatul lumii, si a inceput sa spele ucenicii pe picioare. Iar ei inca mai discutau intre ei cine o sa fie primul in ceruri. Raspunsul lui Isus a fost ca “cel din urma va fi cel dintai si cel dintai va fi cel din urma”.

Asadar cand slujim cuiva sa o facem ca pentru Domnul, cu toata inima, cu toata smerenia si mai ales cu toata dragostea. Sa nu asteptam nimic in schimb, nici un fel de recompensa, nici un fel de “bravo!”; sa nu strigam in gura mare facerea nostra de bine, caci Domnul nostru vede in ascuns. Inca un lucru foarte important este sa slujim tututor la fel, sa nu facem diferenta intre cel care este crestin si cel care nu este, intre cel bogat si cel sarac; sa slujim sefilor la servici chiar si atunci cand nu sunt de fata. Slujirea adevarata nu asteapta sa fie rugata sau intrebata, face toate lucrurile de la sine, asa cum Isus s-a dat pe sine pentru noi; nimeni nu L-a rugat – a facut-o pur si simplu din dragoste. Dragostea adevarata.

Dimineata cand ma rog intotdeauna imi inchei rugaciunea cu “Calauzeste-mi Doamne Isuse pasii in ziua de azi ca tot ce fac sa te faca pe Tine si pe Tatal sa va placa sa priviti spre mine!”